CoolRank: 8/10

- atmosfera & entertainment: 8/10

- regie: 8/10

- actori: 8.5/10

- scenariu: 8/10

- montaj: 7.5/10

Nota IMDb: 8.1/10

(500) Days of Summer nu este o comedie romantica. Dar nu este nici o drama romantica. Este o tragi-comedie despre dragoste. Si felurile sale nebanuite de a ne da peste cap viata, doar pentru ca mai apoi sa o recompuna din piesele de puzzle amestecate.

Majoritatea filmelor, cartilor si cantecelor prezinta una dintre cele 2 variante romantice clasice. Unul se indragosteste de celalalt, dragostea este impartasita si cei 2 trec peste obstacole impreuna ajungand la happy-end. Sau unul se indragosteste de celalalt, dragostea nu este reciproca si unul ramane pe vecie nefericit  privind din departare dragostea fericita a celuilalt.

(500) Days of Summer alege sa faca slalom printre cele 2 variante prezentate, alegand versiunea cea mai apropiata de realitate. El se indragosteste de ea, ea nu se indragosteste de el (desi incearca) si viata merge inainte pentru amandoi, fiecare gasind in alta parte implinirea. Pentru cei carora le-au placut filmele High Fidelity si The Eternal Sunshine of the Spotless Mind, (500) Days of Summer va fi cu siguranta un nou film pentru seria de favorite.

Boy meets girl. Boy falls in love. Girl doesn’t.

(500) Days of Summer prezinta povestea unei povesti de dragoste unilaterala. Tom (interpretat de Joseph Gordon-Levitt) este designer de felicitari, care se complace in acest job, dorindu-si in realitate sa devina arhitect. Summer (interpretata de Zooey Deschanel) este noua lui colega. Tom se indragosteste de Summer. Tom crede in iubire. Summer nu crede in povesti de dragoste, nu crede in suflete pereche si in conceptul de “Mr. Right”. Tom incearca sa o convinga pe Summer de aceste realitati si de faptul ca ei sunt unul pentru celalalt protagonistii povestii romantice perfecte.

Toate actiunile lui Tom din timpul inceputului lor de dragoste au ca scop “trezirea” la realitate a lui Summer, ca sa se convinga singura ca aceea dragoste scrisa in stele chiar exista. Povestea celor 2 indragostiti se intinde pe o perioada de 500 de zile si este descrisa din punctul de vedere al lui Tom si a actiunilor sale care se lasa usor ifluentate de muzica pop. Ce este foarte interesant este felul in care povestea nu respecta deloc firul cronologic al evenimentelor, sarind foarte simpatic prin timp, de la ziua 283 la ziua 1 ca mai apoi sa treaca prin 403 pentru a ajunge la 78.

This is not a love story. This is a story about love.

(500) Days of Summer este o pelicula care nu joaca niciun moment dupa regulile hollywoodiene. Ne creeaza asteptari de ordinul cliseelor, pentru a ne pacali cateva secunda mai tarziu. Ce m-a distrat din prima la (500) Days of Summer este relatarea actiunii prin prisma memoriei afective. Subiectul nu este narat in mod cronologic, ci in ordinea in care isi aminteste personajul principal. In fond, acesta este modul in care ar povesti aproape oricine o poveste de dragoste esuata din trecutul sau. Aflam mai intai inceputul – povestea de dragoste s-a terminat, iar apoi protagonistul ranit incearca sa isi aminteasca faptele si cauta la noi o explicatie pentru motivele aparent neclare din punctul sau de vedere. Cheia descifrarii evenimentelor este la noi.

Soundtrack-ul este un alt punct cu adevarat forte al filmului. Regina Spektor, The Black Lips, Doves, The Smiths, Feist. Un nou Juno in materie de soundtrack-uri.

Despre actori si regie ce se poate spune?

Marc Webb nu este, asa cum s-ar crede dupa realizarea interesanta a (500) Days of Summer vreun regizor arhicunoscut si deja indelung aclamat. Desi (500) Days of Summer pare opera unui regizor cu experienta, Marc Webb este la una dintre primele sale incercari. 10 puncte pentru asta.

Zooey Deschanel este pur si simplu minunata in rolul lui Summer. Este originala, capricioasa, emotionala, nehotarata. Este chiar femeia cu ochi mari albastri si personalitate excentrica de care te-ai putea indragosti de la prima vedere. Joseph Gordon-Levitt este indragostitul tipic. Cu personalitatea pierduta intre toanele iubitei, disperat, emotional la maxim, sentimental pana la pierderea ratiunii si hotarat sa ii demonstreze iubitei sale ca el este alesul ei. O pereche foarte pe rol, foarte reusita si motivul pentru care (500) Days of Summer este un film bun.

Ce spun criticii despre (500) Days of Summer?

In general, parerile criticilor de specialitate despre (500) Days of Summer au fost favorabile.

Roger Ebert de la Chicago Sun-Times spune despre (500) Days of Summer ca este un film placut, facut impotriva regulilor hollywoodiene, care incearca sa ne faca sa realizam aceeasi lipsa de reguli din dragoste care exista si in filme.

Claudia Puig de la USA Today afirma ca a gasit (500) Days of Summer ca fiind exact genul de film romantic care sa delecteze miile de fani ai genului. In opinia lui Puig, (500) Days of Summer este o comedie romantica inteligenta, foarte bine jucata si deosebit de delicioasa, departajata de orice alta comedie romantica din ultima vreme prin modul inovativ in care trateaza subiectul.

Peter Travers caracterizeaza (500) Days of Summer in review-ul sau din Rolling Stone ca fiind o poveste de dragoste sincera, care va atinge spectatorii direct in inima. Travers considera ca (500) Days of Summer ne scuteste de siropelul romantic inutil, aratandu-ne fata reala si usor ascutita a relatiilor amoroase.

Todd McCarthy apreciaza in Variety modul sincer in care este spusa povestea din (500) Days of Summer si jocurile celor 2 actori principali, deosebit de atente la detalii si potrivite pe rol.

Verdictul Raluk.ro

Pe scurt, (500) Days of Summer este o altfel de comedie romantica, una foarte inovativ prezentata si destul de apropiata de filmele europene pe aceasta tema. Este o comedie care merita vazuta, in special pentru jocurile actoricesti si pentru modul finut in care ne ajuta sa empatizam cu ea. Nu este in niciun caz un film de neratat sau nemaivazut (asa cum am citit in multe locuri inainte de a viziona aceasta tragi-comedie romantica), dar este cu siguranta altceva. Un altceva istet si cvasi-profund pentru care Marc Webb, Zooey Deschanel si Joseph-Gordon Levitt merita toate laudele. Sper insa ca nu si foarte multe premii, asa cum se prefigureaza.